„Trebuie să se întâmple”, acestea au fost gândurile cu care am intrat pe teren la Iași. Și nici nu începuse bine repriza 1, că Rareș Pop scoate un dribling din trusa de revenire și centrează în fața porții. Primul semn dinspre gazon spre peluza vișinie că seara urma să se deruleze cu emoții rapidiste. Ce am fi noi fără emoții, vă întrebăm.
Și răsare minutul 8 dintre toate minutele în care am respirat greoi sezonul acesta și ne-am zbătut să depășim ghinionul. Minutul 8 a hotărât că e timpul să ne întindă un colac de salvare. Cristi Manea bate un out cât o centrare, Burmaz deviază pe spate, mingea ajunge la Luka Gojkovic, care trage cu sete. Mingea e respinsă de apărarea adversă și ajunge la Bora, care visa momentul de când s-a încheiat play-off-ul trecut. Momentul când mingea alunecă spre gol și el poate să-și urle bucuria. Și a fost așa pentru câteva secunde, apoi a aflat că era cu un călcâi în offside. Călcâiul lui Burmaz, așa va rămâne recunoscut minutul 8 al meciurilor Rapidului. Asta ca să subliniem că Rapidul are un punct sensibil, dar, spre deosebire de legenda lui Ahile, punctul nevralgic al Rapidului nu duce la pierzanie. Călcâiul lui Burmaz a fost momentul în care Rapid și-a recăpătat pulsul.
După o altă impresie că înscriem, la centrarea lui Claudiu Petrila, când Manea trimite cu capul pe lângă poartă, Ben Siegrist se hotărăște să ne tragă un pic de mânecă și să ne transmită calm „It’s fine! I’m here”. În traducere: „Aveți spatele asigurat și o să scot șutul ambițios al lui Gheorghiță, ca să vă demonstrez că, atunci când aveți dubii și temeri, e bine să aruncați o privire spre poartă. Și totul va fi mai bine.”
De data asta, ne bucurăm până la capăt
Totul începe de la cornerul lui Petrila, când ceasul arată minutul 44. Gouet respinge, ieșenii ratează degajarea și mingea se lipește de Rareș Pop. Simțea ea ceva. Rareș trimite la Petrila în banda stângă, iar Petrila scoate din joben o centrare perfectă. La capătul ei, la colțul lung, aștepta Alex Pașcanu. La capătul ei, în toate colțurile țării, așteptau mii de rapidiști. Alex liniștește balonul, îl pune cu cap în plasa laterală și ne lasă pe toți să ne tragem sufletul. Ne putem bucura cu adevărat? VAR-ul nu mai zice nimic, bucuria e palpabilă. Pașcanu și Petrila sunt artizanii schimbării de macaz. Precizie, stăpânire de sine, încredere în execuții. Avem 1-0, dar avem mai mult de atât. Avem impresia că da, vor mai fi emoții în seara asta, dar nu ne vor împiedica să ne bucurăm până la capăt.
Ben și Pop, dresorii de minge
Repriza a doua începe cu stretching-ul lui Ben Siegrist la un șut deviat, care voia să-i facă boltă și să se așeze în poarta noastră. Drum interzis, pentru că legenda spune că Ben e singurul elvețian care nu are cuvântul „neutru” în vocabular și, după cum puteți vedea, nici în joc. Ben e de partea tuturor așteptărilor pe care le are un suporter rapidist. Iar intervenția lui din minutul 50 a fost salvarea scorului și, mai mult de atât, alimentarea unui gol vișiniu. După 2 minute, Luka Gojkovic trimite o pasă inteligentă lui Rareș Pop, care urcă în atac, ridică privirea o dată, mângâie mingea o dată și o înțeapă din scurt, parcă să o ia și pe ea prin surprindere. La marginea careului de 16 îi trimite cu efect adresa: strada speranței, la colțul lung, acolo unde 2-0 arată ca cel mai frumos scor pe tabelă. „Să-i amintiți, vă rog frumos, adresa mea, când vă-ntâlniți cu fericirea” e de azi refrenul lui Rareș. Și dacă tot se zice că începe circul, e clar că Ben și Pop sunt dresorii de minge.
Ocaziile ratate nu se răzbună complet
Exteriorul lui Claudiu Petrila din minutul 72, un alt moment de acrobație al balonului, care s-a încăpățânat să nu facă 3-0. Burmaz trimite pe lângă poartă și știm cu toții că e atât de frustrant să vrei și să nu-ți iasă. Sunt unele seri în care pur și simplu așa e scris să se întâmple. Și vor fi unele seri în care toată tensiunea acumulată în ghetele și pieptul lui Bora se va relaxa. Acel moment e aproape.
Până atunci, mai trecem un pic prin stresul expresiei „ocaziile ratate se răzbună”. Iar golul în vinclu al lui Teixeira din minutul 78 parcă pune un vârf de sare pe rană. Un gol în fața căruia nu aveai ce să faci. Ce aveam de făcut era să ducem meciul la capăt și să nu plecăm fără 3 puncte. Și, în acest decor ambițios, își face din nou apariția Ben Siegrist. Scoate o minge grea, un șut al lui Tailson, menit să ne pedepsească pentru ratările avute. Am mai văzut filmul ăsta, dar acum avem un regizor bun care să-i schimbe deznodământul. Ben a închis poarta și niciun vârf de răzbunare nu avea să ajungă la ea.
Încheiem cu ocazia lui Hasani și o declarăm promisiune pentru viitor. Facem un pas în spate și privim stadionul din Iași, la capăt de meci. Trebuia să se întâmple. Trebuia să învingem.
RAPID
Siegrist – C. Manea, Săpunaru (cpt.) (55′ C. Ignat), Pașcanu, Braun – Oaidă, Gojkovic – R. Pop (69′ Micovschi), Papeau (69′ Hasani), Petrila – Burmaz (90+1′ Jambor). Antrenor: Marius Șumudică.
Rezerve neutilizate: Aioani – Blazek, P Iacob, Borza, El Sawy, Mendes, Onea, Vulturar.
POLI IAȘI
J. Fernandez – Guilherme, Samayoa, Moreira Silva – Gheorghiță (46′ S. Stefanovici), M. Bordeianu, Oum Gouet (59′ R. Miskovic), A. Roman (cpt.) (74′ S. Harrison), Atanaskoski (59′ G. Teixeira) – Kamberi, V. Gheorghe (59′ Tailson). Antrenor: Tony da Silva.
Rezerve neutilizate: Ailenei – D. Ciobanu, F. Ilie, R. Ispas, Itu, David Popa, Todoroski.
STATISTICI | POLI IAȘI – RAPID
- Posesie: 58 % 42
- Ocazii de gol: 17 – 14
- Șuturi pe poartă: 8 – 5
- Șuturi pe lângă poartă: 7 – 5
- Cornere: 5 – 4
- Cartonașe galbene: 2 – 4 (Bordeianu, Samayoa / Papeau, Braun, Ignat, Jambor)
- Atacuri periculoase: 37 – 33
POLI IAȘI – RAPID
- Au marcat: G. Teixeira (78 – Kamberi) / Pașcanu (44 – Petrila), R. Pop (53 – Gojkovic)
- Arbitru de centru: George Găman
- Spectatori: 8.300
- SuperLiga: etapa 7
