Fotbalul feminin devine tot mai apreciat la Rapid, iar echipa noastră are șanse mari să obțină promovarea în liga secundă, la cel de-al doilea sezon de la înființare.
Căpitanul Rapidului, Nicoleta Bărbos (34 de ani), ne-a oferit un interviu special, cu ocazia zilei de 1 Martie, și a vorbit despre foarte multe lucruri interesante.
„Faptul că am ajuns la Rapid se datorează antrenoarei noastre, Speranța Popescu. A avut întotdeauna încredere în mine și mereu și-a dorit ca eu să fiu la un club la care să-mi fie bine. Am ales să joc în liga a treia pentru că știam că Rapidul este un club foarte serios, cu ambiții foarte mari și sunt sigură că putem forma un grup foarte frumos, o familie frumoasă, care să poată lupta fără probleme în prima ligă. Va mai dura până vom atinge acest obiectiv, dar trebuie să avem răbdare.
Am început fotbalul de mică, cred că de când m-am născut am avut acest sport în sânge. Nu am avut păpuși sau alte jucării, aveam numai mingea de fotbal și doar la asta visam. De dimineața până seara, eram afară, cu mingea de fotbal, jucând cu băieții. Jucam peste tot: în curtea școlii, afară, pe câmp. Oriunde era fotbal, acolo eram și eu.
Am fost atacant de la început, am știut mereu că acolo trebuie să joc. Îmi plăcea să marchez goluri, să mă bucur, să ajut echipa, să fiu eficientă. În momentul în care marcam un gol, eram eficientă și toată echipa se bucura alături de mine, știam că toată lumea va fi fericită.
Am început fotbalul profesionist foarte târziu, la vârsta de 20 de ani, la Târgu Mureș, am avut șansa de a juca pentru echipa de acolo. Domnul antrenor a avut încredere în mine, a considerat că sunt asul din mânecă, și, primul meu meci oficial, după două săptămâni de cantonament, a fost în Champions League. A fost o experiență extraordinară. Cred că, până la vârsta de 20 de ani, am fost un diamant neșlefuit.
Am avut cinci convocări la echipa națională, este un sentiment unic. În momentul în care am intrat pe poarta bazei de pregătire de la Mogoșoaia, simțeam cum am început să tremur din toate încheieturile. Sunt niște sentimente imposibil de explicat în cuvinte.
Tot timpul îmi doresc să mai fiu convocată la echipa națională, nu ai cum să nu speri la așa ceva. În ciuda faptului că poate ai o luptă interioară, gândindu-te că poate ești prea în vârstă sau că nu au nevoie de serviciile tale, o parte din sufletul tău speră tot timpul la acest lucru și nu ai cum să renunți.
În ultimii cinci ani, fotbalul feminin a devenit din ce în ce mai promovat și a evoluat foarte mult, mai ales în ultimii doi ani. Am devenit foarte vizibile și consider că, în spate, este o muncă titanică pentru a fi vizibile. Meciurile echipei naționale se difuzează la televizor, există emisiuni care promovează fotbalul feminin, suntem și pe social media. Suntem vizibile și acesta este un lucru foarte bun.
Consider că fotbalului feminin din România se apropie de fotbalul profesionist doar la nivelul primei ligi. Sunt câteva echipe care oferă condițiile de care este nevoie, dar este complicat să răzbești.
În paralel, am două locuri de muncă. Cu multă dăruire și multe eforturi reușesc să fac față acestui program. Echipa are antrenamentele după amiază. Însă, eu mă trezesc devreme și mă antrenez dimineața. Când timpul și locul de muncă îmi permit, mă duc și după amiază la antrenamentul echipei, în liga a treia mi se permite acest lucru. Fotbalul este viața mea.
Când mi s-a propus să vin la Rapid, eram jucătoare la FC Carmen și îmi doream să iau o pauză de la fotbal, dar nu am putut. Am fost contactată de antrenoarea noastră, Speranța Popescu, care mi-a spus că are nevoie de mine, că are încredere în mine că pot face lucruri bune și așa a fost. Pentru mine este o onoare să fiu jucătoare la Rapid.
Ratarea promovării a fost o experiență dureroasă pentru noi. Cred că a contat foarte mult faptul că avem o echipă foarte tânără, suntem doar cinci senioare, și cred că acest lucru a făcut diferența. În momentul de față, avem jucătoare extraordinare, care au muncit și care au evoluat foarte mult și sunt convinsă că anul acesta vom promova. De asemenea, sunt sigura că, sezonul viitor, actuala echipă poate ataca promovarea în prima ligă, pentru că avem jucătoare bune, care au un talent înăscut pentru fotbal.
Îmi doresc să joc cât de mult timp este posibil. Nu m-am gândit niciodată ce voi face după ce mă voi lăsa de fotbal. Nu aș spune nu unei posibile cariere de antrenor, dar nu știu ce îmi va rezerva viitorul”, a spus atacantul echipei de fete.
- 9 goluri în 7 meciuri a marcat Nico în actuala stagiune
- 31 de goluri a marcat în sezonul trecut, când a fost golghetera echipei
