Marian Mihail, avocatul clubului FC Rapid, a răspuns invitației de a vorbi despre pariurile sportive.
Marian, îți mulțumim că ai acceptat invitația noastră! În ultima lună au apărut discuții și acuzații despre meciuri trucate în Liga 1 și jucători care au obiceiul de a juca la pariuri. Ce părere ai?
Este dezamăgitor, din punctul nostru de vedere, că în 2023 au reapărut astfel de speculații, de bănuieli. Au trecut niște ani de la alte scandaluri similare, precum cazul Voduț sau cel al arbitrilor din Antalya, părea că lucrurile merg într-o direcție bună. Și totuși, colegii de competiție ne surprind cu acuzații de blaturi, cu suspiciuni privind integritatea unor jucători și așa mai departe… Sperăm să rămână la stadiul de bănuieli.
Când vorbești de integritate, te referi la cazul jucătorului anchetat de FRF pentru că ar fi pariat pe meciurile din Liga 1?
Da și nu. În primul rând, acel jucător este și el nevinovat până la proba contrară. Dacă va fi găsit vinovat, va fi o cu totul altă discuție și cei de acolo vor suporta consecințele. Nu știm toate detaliile, nu știm ce persoane sau cluburi au mai fost implicate. În al doilea rând, da, simpla existență a unor astfel de zvonuri sau speculații ne afectează pe toți și ar trebui ca fiecare club să aibă în vedere o politică proprie de integritate.
În ce sens ne afectează?
Pe termen scurt, orice scandal generează audiență, iar până la un punct, audiența e bună. Însă, fotbalul se bazează foarte mult și pe încredere. Conducerea are încredere în patroni că aceștia vor investi, antrenorul are încredere că jucătorii că își folosesc toată priceperea pe teren, suporterii au încredere în antrenor și jucători și tot așa. În momentul în care cineva trădează această încredere, bineînțeles că suntem toți afectați. E oricum dificil să atragi sponsori și parteneri din afara acestei bule care s-a creat în jurul fotbalului, orice astfel de scandal ne face munca și mai grea.
Spuneai mai devreme de politici de integritate ale cluburilor. Despre ce e vorba, e ceva impus de regulamente?
Regulamentele ne dau întotdeauna niște cerințe minime. Asta nu înseamnă că, dacă domeniul este important pentru club, nu putem merge cu exigențele mai sus. La fel cum și în cazul infrastructurii sau al centrului de juniori, Rapid și-a setat niște standarde mai ridicate decât minimul prevăzut de regulament, la fel procedăm și în cazul integrității. Prin contracte și regulamentul intern, nicio persoană din cadrul clubului nu are voie să fie implicat în vreo activitate de pariere. Vorbim aici de la jucătorii primei echipe și până la ultimul antrenor de la centrul de juniori. E o măsură luată de club nu de ieri, de azi, și are ca scop protejarea tuturor: îi protejăm și pe jucători de speculații nedorite și protejăm și încrederea primită de la fanii fotbalului românesc.
Ar trebui interzise pariurile în cazul tuturor sportivilor?
Pariurile în sine nu reprezintă o problemă sau o amenințare la adresa fotbalului profesionist, să fim clari. Sunt o activitate perfect legală, reglementată. Excesul, însă, poate crea situații neplăcute, pe care nu ni le dorim. Vedem la știri exprimări de genul “alcoolul ucide anual x oameni”. E clar că acolo e vorba, de fapt, de un consum în exces, de o iresponsabilitate a oamenilor față de ei înșiși. Cam așa e și în cazul pariurilor: consumate, ca să zic așa, în mod responsabil, sunt o activitate plăcută, recreativă. Chiar pot crește suspansul unui meci, de exemplu. Dar când apar mize foarte mari, când cineva nu mai vrea să lase rezultatul final doar la mâna hazardului și vrea să intervină, de exemplu, atunci lucrurile pot degenera foarte rapid. Cheia e în responsabilitate și moderație, de asta și toată lumea promovează un joc responsabil.
Și atunci? Ce e de făcut?
Din punctul nostru de vedere, ce era de făcut, am făcut de mult: i-am scos din acest circuit, al pariurilor, pe toți cei din clubul Rapid. E o dovadă de responsabilitate față de întreaga industrie, scoțându-i din circuit am urmărit să creștem încrederea în integritatea echipei. Ca să poată paria sau, și mai rău, încerca să influențeze rezultatul unui joc, un jucător își riscă mai mult decât viitorul în interiorul clubului. Și atunci, odată eliminată reaua-credință din ecuație, atunci când mai apar greșeli individuale sau rezultate surpriză, dispare tentația de a acuza pe cineva de rea voință. Concret, ai un jucător care face o greșeală greu de explicat, nici nu te mai gândești că ar fi făcut-o intenționat. Ai încredere în el mai ușor, treci peste, îl susții în continuare și așa mai departe. Toată lumea are de câștigat din faptul că jucătorii Rapidului nu pariază.
Dar ce riscă, în concret, un jucător al Rapidului care ar paria?
Fără să dăm foarte mult din casă, dacă un astfel de caz ar fi dovedit, un jucător în această situație și-ar pierde, în primul rând, contractul cu clubul. În trecut, am reacționat și ne-am apărat imediat jucătorii vizați de anumite acțiuni disciplinare, am făcut scut în jurul lor. L-am susținut, de exemplu, pe Alex Ioniță până în pânzele albe în lupta cu ANAD, anul trecut, și, într-un final, i-am demonstrat nevinovăția. În cazul acesta, descris de tine, însă, reacția ar fi inversă: odată eliminat din club, ne-am întoarce împotriva lui în toate planurile, civil, disciplinar și, de ce nu, penal. Este o politică nediscutabilă din partea conducerii clubului.
