După cum se știe, Rapid a fost, este și va rămâne un club extrem de iubit de personaje din toate sferele sociale. În rândul suporterilor regăsim oameni simpli, artiști și, nu în ultimul rând, politicieni.
Unul dintre numele cu greutate din lumea rapidistă este (și) cel al lui Mircea Geoană. Acesta a apărut în primul număr al Giuleștinei,
în perioada aceea ocupând postul de diplomat-ambasador al României la Washington.
În interviul acordat în 1998 pentru revista noastră, Geoană dezvăluia lucruri mai puțin sau deloc știute din existența sa rapidistă. Printre altele, mărturisea că provine dintr-o familie de ceferiști, s-a îndrăgostit de Rapid la vârsta de 7 ani și era o prezență obișnuită în mijlocul Galeriei situată atunci la Tribuna a II-a a Giuleștiului.
De altfel, timpul a demonstrat că rapidismul lui Geoană nu a însemnat doar un capriciu de politician, acesta fiind o prezență obișnuită în tribuna Giuleștiului indiferent de vremuri și de poziția politică la un moment sau altul. Pe Mircea Geaonă l-am regăsit în tribună și la meciul recent jucat de Rapid cu Hermannstadt.
Tot în acest număr al Giuleștinei găsim un interviu savuros și fără perdea cu un alt politician de marcă, Nicolae Văcăroiu.
Rapidist recunoscut, Văcăroiu venea frecvent în Giulești chiar și în perioada în care era prim-ministru al României. Mai mult decât atât, în 1996, din poziția pe care o ocupa, Nicolae Văcăroiu a sprijinit închiderea Potcoavei Giuleștiului prin construirea Peluzei dinspre Sala Sporturilor, loc unde ulterior avea să se mute Galeria de la Tribuna a II-a.
Suporterii mai în vârstă își amintesc cum într-o perioadă a anilor 80’, pe locul acelei peluze fusese ridicată o tribună pe schelet metalic denumită „Tribuna Copiiilor”, iar micii suporteri aveau acces gratuit.
